1. [DEX '09] TEORETICIAN, -Ă, teoreticieni, -e, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu problemele teoretice dintr-un domeniu al științei sau al artei. [Pr.: te-o-re-ti-ci-an] – Din fr. théoricien (după teoretic).
2. [MDA2] teoretician, ~ă smf [At: IONESCU-RION, S. 221 / P: te-o-re-ti-ci-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr théoricien după teoretic1] 1 Persoană care se ocupă cu problemele teoretice2 (2) dintr-un domeniu al științei sau al artei Si: (înv) teoretic1, teorist. 2 (Prt) Persoană care se menține numai pe planul speculațiilor teoretice2 (6), neținând seamă de practică.
3. [DLRLC] TEORETICIAN, teoreticieni, s. m. Persoană care se ocupă cu problemele teoretice dintr-un domeniu al științei sau al artei, specializîndu-se în ele. Marii dascăli ai proletariatului, Marx și Engels, au fost nu numai teoreticieni geniali, dar și eminenți conducători revoluționari. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 5, 29. Dacă studiem cu atenție mișcarea culturală de la 1840 încoace, vedem că... teoreticianul e A. Russo. IBRĂILEANU, SP. CR. 69.
4. [DN] TEORETICIAN, -Ă s.m. și f. Specialist care studiază problemele teoretice dintr-un domeniu al unei științe, al unei arte etc. ♦ (Peior.) Cel care se menține numai pe planul speculațiilor teoretice, neținînd seamă de practică. [Pron. te-o... ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. théoricien].
5. [MDN '00] TEORETICIAN, -Ă s. m. f. specialist care studiază problemele, aspectele teoretice. ◊ (peior.) cel care se menține numai pe planul speculațiilor teoretice. (după fr. théoricien)
6. [Șăineanu, ed. VI] teoretician m. cel ce cunoaște principiile unei arte sau științe fără însă a o practica.
7. [Scriban] *teoreticián, -ă adj. (d. teoretic). Priceput în teorie, teoretic: teoreticieniĭ în muzică nu-s numaĭ de cît și marĭ compozitorĭ. – Fr. théoricien.
8. [DOOM 3] teoretician (desp. te-o-, -ci-an) s. m., pl. teoreticieni (desp. -ci-eni)
9. [DOOM 2] teoretician (te-o-, -ci-an) s. m., pl. teoreticieni (-ci-eni)
10. [MDO] teoretician (i-a), pl. teoreticieni
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL