1. [DEX '09] TEMPORIZATOR, -OARE, temporizatori, -oare, adj. Care tărăgănează. – Din fr. temporisateur.
2. [MDA2] temporizator, ~oare smf, a [At: BARCIANU / V: (înv) ~isăt~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr temporisateur] 1-2 (Persoană) care tergiversează.
3. [DN] TEMPORIZATOR, -OARE adj. Care temporizează. [Cf. fr. temporisateur].
4. [MDN '00] TEMPORIZATOR, -OARE I. adj., s. m. f. (cel) care temporizează. II. s. n. aparat care introduce intenționat un interval de timp între începutul și sfârșitul funcționării unui dispozitiv electric sau electronic. (< fr. temporisateur)
5. [Șăineanu, ed. VI] temporizator a. și m. care temporizează.
6. [Scriban] *temporizatór, -oáre adj. Care temporizează: generalu roman Fabiŭ era numit „Temporizatoru”.
7. [MDA2] temporisător, ~oare a vz temporizator
8. [DOOM 3] temporizator adj. m., pl. temporizatori; f. sg. și pl. temporizatoare
9. [DOOM 2] temporizator adj. m., pl. temporizatori; f. sg. și pl. temporizatoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL