1. [DEX '09] TELĂLIȚĂ, telălițe, s. f. (înv. și reg.) Femeie care face comerț ambulant (cu haine vechi). – Telal + suf. -iță.
2. [MDA2] telăliță sf [At: ALECSANDRI, T. 342 / V: (reg) telel~ / Pl: ~țe / E: telal + -iță] (Îrg) 1 Femeie care face comerț ambulant (cu haine vechi). 2 Femeie care mijlocește diferite afaceri Si: mijlocitoare, (înv) teleloaică (2). 3 Femeie de moravuri ușoare Si: (reg) teleleică2 (4).
3. [DEX '98] TELĂLIȚĂ, telălițe, s. f. Femeie care face comerț ambulant (cu haine vechi). – Telal + suf. -iță.
4. [DLRLC] TELĂLIȚĂ, telălițe, s. f. Femeie care face comerț ambulant (de haine vechi). Auzi telălița cum își laudă marfa? ALECSANDRI, T. 342.
5. [MDA2] teleliță sf vz telălițâ
6. [MDA2] teleloaică [At: (a. 1784) ap. ȘIO II2, 3/54 / Pl: ~ice / E: telal + -oaică] (Înv) 1 Soția telalului (3). 2 Vânzătoare ambulantă (de haine vechi) Si: (reg) telăliță (1). 3 Femeie care mijlocește diverse afaceri Si: telăliță (2).
7. [Scriban] telelíță f., pl. e (îld. telăliță, d. telal). Est. Femeĭe care duce slugĭ la stăpîn. – În Munt. samsaroaĭcă.
8. [DOOM 3] telăliță (înv., reg.) s. f., g.-d. art. telăliței; pl. telălițe
9. [DOOM 2] telăliță (înv., reg.) s. f., g.-d. art. telăliței; pl. telălițe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL