[MDA2] telegău sn [At: ALR II, 5633/260 / Pl: ~gană / E: teleagă + -ău] (Reg) Piesă de lemn, având la capete câte o țepușă, care se pune peste perinocul carului când se scot loitrele pentru a se transporta bușteni.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL