1. [DEX '09] TELEFONIST, -Ă, telefoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care face serviciu la o centrală telefonică neautomată, stabilind legăturile telefonice. – Din fr. téléphoniste.
2. [MDA2] telefonist, ~ă smf [At: BARCIANU / Pl: ~iști, ~e / E: fr téléphoniste] 1 Persoană care stabilește legăturile necesare într-o centrală telefonică neautomată. 2 Persoană specializată în telefonie (1).
3. [DLRLC] TELEFONIST, -Ă, telefoniști, -ste, s. m. și f. Funcționar la o centrală telefonică, care stabilește legăturile telefonice. Lămuririle mi le dădea telefonistul. C. PETRESCU, S. 207.
4. [DN] TELEFONIST, -Ă s.m. și f. Cel care face serviciu la o centrală telefonică. [Cf. fr. téléphoniste].
5. [MDN '00] TELEFONIST, -Ă s. m. f. cel care face serviciu la o centrală telefonică. (< fr. téléphoniste)
6. [Șăineanu, ed. VI] telefonist m. cel însărcinat cu serviciul comunicațiunilor în biurourile telefonice.
7. [Scriban] *telefoníst, -ă adj. (d. telefon). Funcționar de la telefon.
8. [DOOM 3] telefonist s. m., pl. telefoniști
9. [DOOM 2] telefonist s. m., pl. telefoniști
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL