1. [DEX '09] TEFLON® s. n. 1. Material plastic, rezistent la acțiunea agenților corozivi, la foc etc. 2. Vas de bucătărie confecționat din teflon (1). – Din fr. téflon, engl. teflon.[1]
2. [MDA2] teflon sn [At: V. ROM. iunie, 1960, 49 / Pl: ? / E: fr téflon] 1 Material plastic polimerizat, rezistent la acțiunea agenților corozivi și întrebuințat la fabricarea garniturilor supuse coroziunii, a țesăturilor rezistente la foc și la acizi, a unor izolatori electrici etc. 2 (Pex) Vas de bucătărie confecționat din teflon (1).
3. [DEX '98] TEFLON s. n. 1. Material plastic, rezistent la acțiunea agenților corosivi, la foc etc. 2. Vas de bucătărie confecționat din teflon (1). – Din fr. téflon, engl. teflon.
4. [DN] TEFLON s.n. Material plastic obținut prin polimerizare. [< fr. téflon].
5. [MDN '00] TEFLON s. n. 1. material foarte rezistent la agenții chimici, la temperatură și coroziune, pentru garnituri, vase de bucătărie, izolatori electrici etc. 2. vas de bucătărie din acest material. (< fr. téflon, engl. teflon)
6. [DCR2] teflon s. n. Material plastic derivat din etilenă și fluor, foarte rezistent la acțiunea agenților chimici și la temperatură ◊ „Tigaie de teflon în care se prăjește fără grăsime.” Mag. 9 II 77 p. 5; v. și R.l. 28 IX 79 p. 4; v. și pasphil (1966) (din fr. téflon; cf. engl., rus. teflon; PR 1948; El. Carabulea în LR 3/74 p. 188; LTR, DTP; DN3, DEX-S)
7. [DOOM 3] teflon (desp. te-flon) s. n.
8. [DOOM 2] teflon (te-flon) s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL