1. [MDA2] tecăruit, ~ă a [At: DRAGOMIR, O. M. 199 / V: (reg) ticărit / Pl: ~iți, ~e / E: tecărui] (Reg) Încărcat (prea tare) Si: îndesat, îngrămădit.
2. [MDA2] tecări v vz tecărui
3. [MDA2] tecărui [At: KLEIN, D. 437 / V: (reg) ~ri, ticări, ticărî, tic~ / Pzi: ~esc / E: mg teker] (Trs) 1 vt A strânge (ceva) cu tecărăul2 (1). 2 vt A îndesa. 3 vt (Îf tecări) A bătători pământul. 4 vt (Îf ticări) A mișca un vehicul într-o parte și în alta pentru a-l putea urni din loc. 5 vr A-și încorda puterile Si: (pop) a se opinti.
4. [MDA2] ticări v vz tecărui
5. [MDA2] ticărit, ~ă av vz tecăruit
6. [MDA2] ticărî v vz tecărui
7. [MDA2] ticărui v vz tecărui
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL