1. [DEX '09] TAXATOR, -OARE, taxatori, -oare, s. m. și f. Persoană care vinde bilete într-un vehicul de transport în comun; p. gener. încasator. – Taxa + suf. -tor.
2. [MDA2] taxator, ~oare smf [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~oare / E: fr taxateur, ger Taxator] Persoană care se ocupă cu primirea (rar și cu fixarea) sumelor datorate de public pentru o prestare de serviciu (în special la transportul în comun) Si: încasator.
3. [DLRLC] TAXATOR, -OARE, taxatori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu primirea (rar și cu fixarea) sumelor datorate de public pentru o prestare de serviciu; încasator. A venit... taxatorul, de îndată ce tramvaiul a oprit. SAHIA, U.R.S.S. 188. Șeful se certa cu agentul, secundul vaporului cu taxatorul, șeful de echipaj cu împiegatul vamal. BART, S. M. 87. Unul dintre frații ei, locotenent, era om cheltuitor, iar celalt, taxator la vama din Galați, se lupta cu o casă plină de copii. SLAVICI, N. II 201.
4. [DLRM] TAXATOR, -OARE, taxatori, -oare, s. m. și f. Încasator. – După fr. taxateur.
5. [DN] TAXATOR, -OARE s.m. și f. Cel care încasează o taxă etc.; încasator. [< fr. taxateur].
6. [MDN '00] TAXATOR, -OARE s. m. f. cel care încasează o taxă etc.; încasator. (< fr. taxateur)
7. [Șăineanu, ed. VI] taxator m. cel ce taxează.
8. [Scriban] *taxatór, -oáre s. Care taxează mărfurile (la vamă), pachetele (la poștă) ș. a.
9. [DOOM 3] taxator s. m., pl. taxatori
10. [DOOM 2] taxator s. m., pl. taxatori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL