Definiție și ce înseamnă tatonare

1. [DEX '09] TATONARE, tatonări, s. f. Acțiunea de a tatona și rezultatul ei. – V. tatona.

2. [MDA2] tatonare sf [At: REBREANU, R. II, 53 / Pl: ~nări / E: tatona] Încercare prudentă în mai multe direcții pentru a cunoaște o situație sau a găsi o soluție Si: sondare.

3. [DLRLC] TATONARE, tatonări, s. f. Acțiunea de a tatona. Tatonările acestea se puteau face perfect și la București. REBREANU, R. II 53.

4. [DN] TATONARE s.f. Acțiunea de a tatona și rezultatul ei; încercare, dibuire, sondare. [< tatona].

5. [DEX '09] TATONA, tatonez, vb. I. Tranz. A face încercări prudente în mai multe direcții pentru a cunoaște o situație, a găsi o soluție; a proceda cu nesiguranță, cu ezitare; a sonda. ◊ Expr. A tatona terenul = a cerceta posibilitățile de reușită înainte de începerea unei acțiuni. – Din fr. tâtonner.

6. [MDA2] tatona vt [At: ARDELEANU, V. P. 268 / Pzi: ~nez / E: fr tâtonner] 1 A face încercări prudente în mai multe direcții pentru a cunoaște o situație, a găsi o soluție Si: a sonda. 2 (Îe) A ~ terenul A cerceta posibilitățile de reușită înainte de începerea unei acțiuni.

7. [DLRLC] TATONA, tatonez, vb. I. Tranz. A căuta cu multă prudență să cunoști o situație, o împrejurare; a încerca, a dibui, a sonda. ◊ Expr. A tatona terenul = a se asigura dinainte de starea lucrurilor, a spiritului, a cerceta posibilitățile de reușită înainte de începerea unei acțiuni.

8. [DLRM] TATONA, tatonez, v. I. Tranz. A căuta să cunoști o situație, o împrejurare orientîndu-te cu multă prudență; a sonda. ◊ Expr. A tatona terenul = a cerceta posibilitățile de reușită înainte de începerea unei acțiuni. – Fr. tîtonner.

9. [DN] TATONA vb. I. tr. A încerca cu prudență, cu precauție să cunoști o situație; a dibui, a sonda. ♦ A tatona terenul = a cerceta posibilitățile de reușită într-o întreprindere, într-o acțiune. [< fr. tâtonner].

10. [MDN '00] TATONA vb. tr. a încerca cu prudență, cu precauție să cunoști o situație; a dibui, a sonda. ♦ a ~ terenul = a cerceta posibilitățile de reușită într-o întreprindere, într-o acțiune. (< fr. tâtonner)

11. [DOOM 3] tatonare s. f., g.-d. art. tatonării; pl. tatonări

12. [DOOM 2] tatonare s. f., g.-d. art. tatonării; pl. tatonări

13. [DOOM 3] tatona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. tatonez, 3 tatonează; conj. prez. 1 sg. să tatonez, 3 să tatoneze

14. [DOOM 2] tatona (a ~) vb., ind. prez. 3 tatonează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro