1. [MDA2] țâțeică1 sf [At: H XVIII, 19 / V: țiț~ / Pl: ? / E: țâț1 + -eică] (Reg) Numele unei specii de șoarece asemănător celui de câmp, dar cu botul mai ascuțit.
2. [MDA2] țâțeică2 sf vz țițeică1
3. [MDA2] țățeică sf vz țițeică1
4. [MDA2] țâțaică sf vz țițeică1
5. [MDA2] țâțaichi sm vz țițeică1
6. [MDA2] țâțeche sf vz țițeică1
7. [MDA2] țâțeiche sf vz țițeică1
8. [MDA2] țițeche sf vz țițeică1
9. [MDA2] țițeică2 sf vz țâțeică2
10. [MDA2] țițeică1 sf [At: PAMFILE, J. III, 41 / V: țâț~, țăț~, țuț~, ~țeai~[1], țâțai~, țâțeiche, țâțaichi, ~eche, țâțeche / Pl: ~ici / E: țâțu + -eică] (Reg) 1 Un fel de leagăn făcut dintr-o scândură fixată orizontal într-un par, care se poate roti cu câte o persoană așezată la fiecare capăt Si: (reg) țuțubăr. 2 Un fel de leagăn făcut dintr-o scândură așezată de-a curmezișul unui butuc, pe ale cărei capete stau două persoane pentru a se legăna, cumpănindu-se reciproc Si: țuțul (1). 3 Leagăn făcut din crengi plecate și legate la capete. 4 Leagăn atârnat de ceva, adesea de o creangă Si: (reg) țuțoiacă, țuțoi, țuțu (4), țuțui2, țuțuieică, țuțul (3), țuțulaică, țuțulig, țuțulincă, țuțuluș. 5 (Reg; îe) A se da în ~ A se învârti într-un leagăn.
11. [MDA2] țuțeică sf vz țițeică1
12. [CADE] ❍ȚIȚEICĂ, ȚÎȚEICĂ sf. Olten. Trans. Un fel de leagăn făcut dintr’o scîndură orizontală ce se poate învîrti în jurul unui fus vîrît în capătul de jos al unui stîlp.
13. [CADE] ȚÎȚEICĂ 👉 ȚIȚEICĂ.
14. [DLRLC] ȚIȚECHE s. f. v. țițeică.
15. [DLRLC] ȚIȚEICĂ s. f. (Regional) 1. Scîndură înfiptă orizontal într-un par, așa ca să se poată roti, servind ca distracție asemănătoare cu un joc de călușei. V. călușei, carusel. 2. Scîndură așezată de-a curmezișul pe un butuc, astfel încît capetele ei să balanseze; servește ca distracție în loc de scrînciob. – Variantă: țițeche (PAMFILE, I. C. 469) s. f.
16. [Scriban] țițéĭcă f., pl. ĭ (după var. țițeche, ar fi de orig. lat. Cp. cu tindeche). Munt. vest. Trans. Un fel de leagăn compus dintr’o scîndură fizată pe un stîlp și pe care un băĭat o’nvîrtește orizontal pe cînd alțĭ doĭ băĭețĭ șed la capete.
17. [DOOM 3] țițeică (reg.) s. f., g.-d. art. țițeicii; pl. țițeici
18. [DOOM 2] țițeică (reg.) s. f., g.-d. art. țițeicii; pl. țițeici
19. [DAR] țâțeică s.f. (reg.) varietate de șoareci.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL