1. [Șăineanu, ed. VI] Tătărași pl. numele unei suburbii a Iașilor.
2. [DEX '09] TĂTĂRAȘ, tătărași, s. m. Diminutiv al lui tătar (1). – Tătar + suf. -aș.
3. [MDA2] tătăraș sm [At: SADOVEANU, O. I, 290 / Pl: -i / E: tătar + -aș] 1-4 (Pop; șhp) Tătar (2-3) (tânăr). 5 (Îvr) Rrom provenit din robii tătarilor (1). 6 (Înv) Soldat dintr-un corp de oaste (călare), însărcinat cu transmiterea mesajelor sau cu îndeplinirea unor porunci, hotărâri ale autorităților.
4. [DLRLC] TĂTĂRAȘ, tătărași, s. m. Diminutiv al lui tătar. Pe sub Varin Mulți tătărași vin. – Tătăraș bătrîn, Cu barba la sîn, Lasă-mă de mînă. MAT. FOLK. 1269.
5. [DOOM 3] tătăraș s. m., pl. tătărași
6. [DOOM 2] tătăraș s. m., pl. tătărași
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL