1. [DEX '09] TÂRZIOR, -OARĂ, târziori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Diminutiv al lui târziu. [Pr.: -zi-or] – Târziu + suf. -ior.
2. [MDA2] târzior, ~oară [At: SĂM. V, 73 / P: ~zi-or / V: (înv) tăr~ / Pl: ~i, ~oare / E: târziu + -ior] (Pop) 1-12 a (Șhp) (Cam) târziu (1, 3, 8,13-15) Si: (reg) târziuț (1-12). 13-18 av (Șhp) (Cam) târziu (2, 4, 27) Si: (reg) târziuț (13-18). 19 av (Hip; precedat de adverbul de comparație „mai”) După trecerea unui timp nu prea îndelungat.
3. [DEX '98] TÂRZIOR, -OARĂ, târziori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Diminutiv al lui târziu. [Pr.: -zi-or] – Târziu + suf. -ior.
4. [MDA2] tărzior av vz târzior
5. [DLRLC] TÎRZIOR, -OARĂ, tîrziori, -oare, adj. Diminutiv al lui tîrziu. Eliade și Ștefan Golescu găsiseră însă de cuviință că e mai bine ca ei să rămînă ascunși în odaia de jos, acoperită aproape de un tufiș de trandafiri tîrziori. CAMIL PETRESCU, O. II 107. ◊ (Adverbial) Ginerii împăratului nu mai știau ce să zică. Mai tîrzior unul îndrăzni. VISSARION, B. 69. S-a trezit din somn cam tîrzior. CARAGIALE, O. III 81. Astă-noapte tîrzior, Am visat vis cu fior. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255.
6. [DOOM 3] târzior (desp. -zi-or) adj. m., pl. târziori; f. târzioară, pl. târzioare
7. [DOOM 2] târzior (-zi-or) adj. m., pl. târziori; f. târzioară, pl. târzioare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL