1. [MDA2] tartarici sm [At: COMAN, GL. / Pl: ~ / E: tartar3 + -ici] (Reg) Copil neastâmpărat Si: drăcușor.
2. [MDA2] tartaric2, ~ă a [At: SĂULESCU, HR. I, 25/8 / Pl: ~ici, ~ice / E: lat tartaricus] 1-2 (Îvr) Ca din tartar2 (1-2). 3 (Fig) Care se manifestă cu forță, cu putere.
3. [MDA2] țărțăric s vz țârțărică
4. [MDA2] țărțărică sf vz țârțărică
5. [MDA2] țânțărică sf vz țârțărică
6. [MDA2] țârțărică [At: ALR SN III h 797/2 / V: țăr~, țărțăric s, ~țâr~, țânț~, ținț~ / Pl: ~rele / E: țârțără + -ică] 1 sf (Reg; csc; îf țârțărică) Măzăriche. 2 sf (Reg; îf țințărică) Ploaie scurtă de vară. 3 sf (Bot; reg) Fasole cu boabe mărunte (Phaseolus vulgaris). 4 a (D. fasole) Cu boabe mici și rotunde.
7. [MDA2] țârțârică sf vz țârțărică
8. [MDA2] țințărică sf vz țârțărică
9. [DAR] tartarici s.m. (reg.) copil neastâmpărat.
10. [DAR] tartaric, -ă, tartarici, -ce, adj. (înv.) infernal.
11. [DAR] țârțărică, țârțărele, s.f. (reg.) 1. măzăriche. 2. fasole.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL