1. [MDA2] târnăfleață sf [At: I. CR. IV, 186 / V: (reg) ~feț sm / Pl: ? / E: ns cf nătăfleață] (Reg; dep) 1 Om de nimic. 2 Om posac. 3 (Îf târnăfeț) Om neîngrijit.
2. [MDA2] târnăfeț sm vz târnăfleață
3. [DAR] târnăfleață s.f. (reg.) târâie-brâu; om posac, neîngrijit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL