1. [DEX '09] ȚÂRIȘOARĂ s. f. (Reg.) Țârică. – Țâră + suf. -ișoară.
2. [MDA2] țârișoară sfs [At: ANON. CAR. / E: țâră1 + -ișoară] (Reg) 1-6 (Șhp) Țârică (1-6). 7 (Îlav) O ~ Puțin.
3. [CADE] ȚÎRICĂ, ȚIRICĂ, ȚÎRIȘOARĂ sf. dim. ȚÎRĂ1: după această bătălie, iară mai răsuflară Moldovenii cîtva, avînd o țirică de repaus (ISP.); după ce-a urzit Dumnezeu pămîntul, i-a mai rămas o țîrișoară de pămînt și nu știa ce să mai facă cu el (MAR.).
4. [DLRLC] ȚÎRIȘOARĂ s. f. Diminutiv al lui țîră1. Ea puse amîndouă mîinile și ridică capacul o țîrișoară, ca să se uite. ISPIRESCU, U. 100. I-a mai rămas o țîrișoară pămînt și nu știa ce să facă cu el. ȘEZ. III 26. Altu joacă-o țîrișoară Și-l lovește, doamne, o boală. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 360.
5. [DOOM 3] țârișoară (reg.) s. f., g.-d. art. țârișoarei
6. [DOOM 2] țârișoară (reg.) s. f., g.-d. art. țârișoarei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL