1. [MDA2] țâricuță sfs [At: BĂNUȚ, T. P. 102 / V: țăr~, țir~ / E: țârucă + -uță] (Reg) 1-6 Țârică (șhp) (1-6). 7 (Îlav) O ~ Puțin.
2. [MDA2] țăricuță sf vz țâricuță
3. [MDA2] țiricuță sf vz țâricuță
4. [DLRLC] ȚIRICUȚĂ s. f. v. țîricuță.
5. [DLRLC] ȚÎRICUȚĂ s. f. Diminutiv al lui țîrică. (Atestat în forma țiricuță) Să mai bem o țiricuță Pîn’ ce-a fi soare-n luncuță. MARIAN, NU. 682. – Variantă: țiricuță s. f.
6. [DLRM] ȚÎRICUȚĂ s. f. Diminutiv al lui țîrică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL