1. [MDA2] tarciniu, ~ie a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ii / E: tc tarçinî „scorțișoară”] (Reg) 1 De culoarea scorțișoarei. 2 Cenușiu (1). 3 Violet foarte închis.
2. [Scriban] tarciníŭ, -íe adj. (turc. tarçini, d. tarcin, pers. dar-čin, scorțișoară). Rar. De coloarea scorțișoareĭ (cafeniŭ deschis): Gloata se îmbracă în suman negru. Singur preotu, dascălu și vornicu aŭ sumane tarciniĭ (Sov. 164).
3. [DER] tărciniu (-ie), adj. – De culoarea scorțișoarei. Tc. (per.) tarçin „scorțișoară” (Scriban). Cuvînt rar, în Mold.
4. [DAR] tarciniu, -ie, tarcinii, adj. (înv.) de culoarea scorțișoarei.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL