1. [MDA2] țărcălat1 sn [At: (a. 1675), GCR. I, 217/11 / V: țerc~ / Pl: ~e / E: mg cirkálat] 1 (Trs; înv) Verificare ecleziastică făcută prin deplasare la fața locului. 2 (Trs; înv; îf țercălat) Dare, constând în cereale, mai ales grâu sau ovăz, pe care o adunau preoții pentru a o da vicarului sau protopopului.
2. [MDA2] țărcălat2, ~ă a [At: DDRF / Pl: ~ați, ~e / E: ns cf țărcălui1, țărcălam1] (Rar) De formă circulară Si: rotund.
3. [Scriban] țărcălát n., pl. urĭ (d. țărcălam). L. V. Trans. Călătorie de inspecțiune.
4. [MDA2] țercălat sn vz țărcălat1
5. [DAR] țărcălat,1 țărcălate, s.n. (înv.) 1. control, verificare. 2. dare, bir adunat de preoți pentru vicar ori protopop.
6. [DAR] țărcălat2, -ă, țărcălați, -te, adj. (înv.) rotund, circular.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL