1. [DAR] țâpoti, țâpotesc, vb. IV (reg.) a striga (mereu).
2. [DRAM 2021] țâpotí, țâpotesc, (țipoti), v.i. (reg.) 1. A țipa, a striga, a urla: „Acela, cum o văzut că fata țâpote de groază, o râs de ea” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 72). 2. A chiui. 3. A plânge, a suspina. (Trans., Maram.). – Din țipa + suf. -oti (MDA).
3. [DRAM 2015] țâpoti, țâpotesc, (țipoti), vb. intranz. – (reg.) 1. A țipa, a striga, a chiui. 2. A plânge, a suspina. (Trans., Maram.). – Din țipa + suf. -oti (MDA).
4. [DRAM] țâpoti, țâpotesc, (țipoti), vb. intranz. – 1. A țipa, a striga, a chiui. 2. A plânge, a suspina. – Din țipa + -oti.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL