1. [MDA2] țănțoșie sfs [At: CĂLINESCU, I. C. 129 / V: țan~ / E: țanțoș + -ie] (Rar) Atitudine arogantă.
2. [Scriban] țănțoșíe f. Caracteru de a fi țanțoș.
3. [DEX '09] ȚANȚOȘIE s. f. (Rar) Mândrie, semeție, îngâmfare, fudulie. – Țanțoș + suf. -ie.
4. [MDA2] țanțoșie sf vz țănțoșie
5. [DEX '98] ȚANȚOȘIE s. f. (Rar) Mândrie, semeție, îngâmfare, fudulie. – Țanțos + suf. -ie.
6. [DLRLC] ȚANȚOȘIE s. f. (Rar) Mîndrie, semeție, fudulie. Cîștigul debitantului trebuia să fie mai mare decît al institutorului, și lui Creangă îi veni inima la loc și țanțoșia pe buze. CĂLINESCU, I. C. 129.
7. [DOOM 3] țănțoșie (pop.) s. f., art. țănțoșia, g.-d. țănțoșii, art. țănțoșiei
8. [DOOM 2] țănțoșie (pop.) s. f., art. țănțoșia, g.-d. țănțoșii, art. țănțoșiei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL