Definiție și ce înseamnă tantaliu

1. [DEX '09] TANTAL s. n. Element chimic metalic rar, cenușiu, lucios, ductil și maleabil (folosit la confecționarea pieselor de laborator). – Din fr. tantale.

2. [MDA2] tantal [At: CADE / Pl: ~i sm / E: fr tantale] 1 sn Metal rar, cenușiu, lucios, maleabil, ductil în stare pură și foarte rezistent din punct de vedere chimic, folosit la confecționarea pieselor de laborator. 2 sm Specie de barză mare, cu pene de culoare roz, pătate cu negru, care trăiește în America Centrală (Tantalus loculator).

3. [DLRLC] TANTAL s. n. Element chimic metalic, foarte ductil și maleabil, folosit mai ales la confecționarea pieselor de laborator.

4. [DN] TANTAL s.n. Element chimic, metal rar, cenușiu, lucios, foarte dur, ductil și maleabil, care se află în unele minerale rare. [Var. tantaliu s.n. / cf. fr. tantale, it. tantalio].

5. [MDN '00] TANTAL1 s. n. metal rar, cenușiu, lucios, dur, ductil și maleabil, foarte rezistent. (< fr. tantale)

6. [Scriban] *tantál m., pl. lĭ (după numele luĭ Tántal din mitologie). Zool. Un fel de barză saŭ cocor din America tropicală. S. n. Chim. Un metal care se prezentă supt forma unuĭ praf negru și strălucitor în aer cînd e încălzit. Are o densitate de 10,18, e bivalent și fără aplicațiune industrială.

7. [DN] TANTALIU s.n. v. tantal.

8. [DOOM 3] tantal1 (metal) s. n.; simb. Ta

9. [DOOM 2] tantal s. n.; simb. Ta

10. [DE] TANTÁL (< fr. {i}; {s} n. pr. Tantal) s. n. Element chimic (Ta; nr. at. 73, m. at. 180,948, p. t. 3.010°C, p. f. c. 4.100°C, gr. sp. 16,7). Metal rar, cenușiu, lucios, dur, ductil în stare pură și foarte rezistent din punct de vedere chimic. Se găsește în natură în tantalit și și pământurile rare. Formează combinații în treptele de valență 2, 3, 4 și 5. Se folosește în metalurgie (component al aliajelor refractare, solide și rezistente la coroziune), în energia nucleară, ind. constructoare de mașini, chimică, electronică, în medicină (aplicarea suturilor, fixarea oaselor și vaselor), pentru fabricarea bijuteriilor (în locul platinei). A fost descoperit de A.G. Ekeberg în 1802.

11. [DE] Ta, simbol chimic pentru tantal.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDN '00] TAHITIAN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Tahiti. ◊ (s. f.) limbă […]
[DETS] TAHI- (TACHI-) „repede, rapid”. ◊ gr. takhys „rapid, repede” > fr. tachy-, germ. id., […]
1. [DEX '09] TAHMIN, tahminuri, s. n. (Înv.) Socoteală, deviz aproximativ; p. ext. aproximație. – […]
1. [MDA2] tahmis sn [At: (a. 1776) ap. N. A. BOGDAN, C. M. 65 / […]
1. [DEX '09] TAHOGENERATOR, tahogeneratoare, s. n. Tahometru electric. – Din fr. tachogénérateur. 2. [MDA2] […]
[MDN '00] TAHRU s. m. capră sălbatică din Himalaia. (< germ. Tahr) Sursă: DEX online […]
1. [DEX '09] TAXIDAR, taxidari, s. m. (Înv.) Persoană care strângea dările. – Din tc. […]
1. [DEX '09] TAHT, tahturi, s. n. (Înv.) 1. Reședință a unei subprefecturi sau a […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro