Definiție și ce înseamnă țângău

1. [DEX '09] ȚINGĂU, țingăi, s. m. (Reg.) Flăcăiaș, băietan. [Var.: țângău s. m.] – Țânc + suf. -ău.

2. [MDA2] țingău2 sm vz țângău

3. [CADE] ȚINGĂU, ❍ȚÎNGĂU sm. F iron. Flăcăiaș, tînăr căruia nu i-a răsărit încă mustața: un țingău trimes de stăpînire (SAD.); tu nu ai un ~ de flăcău de însurat? (ȘEZ.); mă, țîngăule, zice unchiul, ia-ți calul și mergi de-ți caută de treabă! (CAR.) [comp. ȚINC și ung. cinkó „fată tînără”].

4. [DEX '98] ȚINGĂU s. m. v. țângău.

5. [DLRLC] ȚINGĂU, țingăi, s. m. (De obicei depreciativ) Tînăr abia trecut de vîrsta copilăriei; flăcăiaș. O urma un fel de țingău adus din spate și cam deșelat, cu ochi încercănați și sticloși. M. I. CARAGIALE, C. 20. Tu nu ai un țingău de flăcău de însurat? ȘEZ. I 149. (Cu pronunțare regională) Pe drum s-a prefăcut în chip de om, nici matuf, dar nici prea țîngău; om tocmai în puterea vîrstei, frumos și arătos. CARAGIALE, S. N. 13.

6. [Șăineanu, ed. VI] țingău m. Mold. 1. băietandru; 2. fig. tânăr fără experiență: pe drum s’a prefăcut în chip de om, nici matuf, dar nici prea țingău CAR. [V. ținc].

7. [Scriban] țingăŭ m. (d. țînc saŭ ung. cinkó, fetișcană). Vest. Iron. Băĭetan, mucos, tînăr (care pretinde lucrurĭ marĭ): cum să îndrăznească asta un țingăŭ? – Și țincăŭ (Br.). V. țincar.

8. [DEX '09] ȚÂNGĂU s. m. v. țingău.

9. [MDA2] țangău sm vz țângău

10. [MDA2] țangâu sm vz țângău

11. [MDA2] țăngău sm vz țângău

12. [MDA2] țângău sm [At: HELIADE, D. J. 159/20 / V: țin~, (reg) țan~, țăn~, țangâu, țincău, țânglău / Pl: ~ăi / E: țânc2 + -ău] (Pop; dep) 1 Flăcăiandru (1). 2 (Pex) Țânc2 (22). 3 (Buc) Copil slăbuț, dar harnic.

13. [MDA2] țânglău sm vz țângău

14. [MDA2] țincău sm vz țângău

15. [DEX '98] ȚÂNGĂU, țângăi, s. m. (Pop. peior.) Flăcăiaș, băietan. [Var.: țingău s. m.] – Țânc + suf. -ău.

16. [DOOM 3] țingău (reg.) s. m., art. țingăul; pl. țingăi, art. țingăii

17. [DOOM 2] țingău (reg.) s. m., art. țingăul; pl. țingăi, art. țingăii

18. [DAR] țângău, țângăi, s.m. (pop.; peior.) 1. băietan, flăcăiaș, țingău, băiețandru. 2. (fig.) tânăr fără experiență.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] țâbulcă sf [At: LEXIC REG. III, 118 / Pl: ? / E: ucr […]
1. [MDA2] țâbâști i [At: SCRIBAN, D. / E: ctm țâști1 și bâști] (Mun) Cuvânt […]
1. [MDA2] țâduc sm [At: PAȘCA, GL. / V: țud~ / Pl: ~uci / E: […]
1. [DRAM 2021] țâdúlă, țâdule, (țidulă, țădulă), s.f. (reg.) Hârtie, scrisoare, bilet, răvaș: „...ca preoții […]
1. [DRAM 2021] țâflóc, țâflocuri, (țifloc), s.n. (reg.) Omușorul din cerul gurii; împărătuș. – Din […]
1. [DEX '09] ȚIVLI, țivlesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A tipa, a striga, a zbiera. […]
1. [DEX '09] ȚÂFNI, țâfnesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A pufni pe nas de mânie, […]
1. [DEX '09] ȚÂFNI, țâfnesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A pufni pe nas de mânie, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro