1. [DEX '09] TANGAJ, tangaje, s. n. Mișcare oscilatorie de înclinare a unei nave, a unei aeronave sau a unui vehicul feroviar, efectuată în jurul unei axe transversale. – Din fr. tangage.
2. [MDA2] tangaj sn [At: ALEXI, W. / Pl: ~e / E: fr tangage] Mișcare alternativă de înclinare a unei nave sau a unei aeronave ori a unui vehicul feroviar, efectuată în jurul unei axe perpendiculare pe direcția de mers Si: balansare, oscilare.
3. [DLRLC] TANGAJ, tangaje, s. n. (În opoziție cu ruliu) Mișcare alternativă de înclinare a unui vehicul, mai ales a unei nave sau a unei aeronave, în jurul unei axe transversale față de direcția lor în mers. În tangajul corăbiei... nu o dată i se întîmplă să se scufunde. TUDORAN, P. 451. Se legăna dublu, ca pe un vas bîntuit de ruliu și tangaj. C. PETRESCU, Î. II 191.
4. [DN] TANGAJ s.n. Balansare, oscilare în sens longitudinal a unei nave, a unui avion, provocată de valuri sau de vînt. [Pl. -je, -juri. / < fr. tangage].
5. [MDN '00] TANGAJ s. n. mișcare de balans în sens longitudinal al unei (aero)nave, provocată de valuri sau de vânt. (< fr. tangage)
6. [Scriban] *tangáj n., pl. e (fr. tangage). Mar. Legănarea corăbiiĭ în lungime.
7. [DOOM 3] tangaj s. n., pl. tangaje
8. [DOOM 2] tangaj s. n., pl. tangaje
9. [MDO] tangaj
10. [GTA] TANGAJ mișcare oscilatorie longitudinală, în jurul axului ce trece prin centrul de greutate al aeronavei (sau a parașutistului în cădere liberă), influențând negativ stabilitatea aparatului și condițiile de tragere cu armamentul de bord.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL