1. [DEX '09] TANAGRA, tanagre, s. f. Nume dat statuetelor de pământ ars care s-au găsit în necropolele de la Tanagra, în Grecia (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Din fr. tanagra.
2. [DEX '98] TANAGRA s. f. Nume dat statuetelor de pământ ars care s-au găsit în necropolele de la Tanagra, în Grecia (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Din fr. tanagra.
3. [DLRLC] TANAGRA, tanagrale, s. f. Nume dat statuetelor artistice de pămînt ars făcute la început în Grecia antică (în orașul Tanagra), iar mai tîrziu în toată lumea greco-romană. Pe șemineu, tanagraua din dreapta continuă să-și ducă urna ei funerară. ANGHEL-IOSIF, C. L. 86.
4. [DLRM] TANAGRA, tanagrale, s. f. Nume dat statuetelor artistice de pămînt ars, făcute în Grecia antică (iar mai tîrziu în toată lumea greco-romană). – Fr. tanagra.
5. [MDN '00] TANAGRA s. f. 1. figurină de pământ ars, reprezentând femei sau grupuri de copii, care s-a găsit în necropolele din Tanagra. 2. (fig.) tânăr cu forme grațioase. (< fr. tanagra)
6. [Șăineanu, ed. VI] Tanagra f. orășel în Beoția, celebru pentru figurinele de teracotă lucrate cu măestrie și descoperite acolo într’o veche necropolă.
7. [MDA2] tanagră sf [At: ANGHEL-IOSIF, C. L. 86 / Pl: ~rale / E: fr tanagra] Statuetă artistică de pământ ars, făcută în Grecia antică (în orașul Tanagra), iar mai târziu în toată lumea greco-romană.
8. [DN] TANAGRĂ s.f. (Arheol.) Statuetă de pămînt ars care s-a găsit în necropolele din Tanagra. [Pl. -re. / < fr. tanagra, cf. Tanagra – sat în Beoția, Grecia)
9. [DOOM 3] Tanagra (localitate) (desp. -na-gra) s. propriu f., g.-d. Tanagrei
10. [DOOM 2] !tanagra (statuetă) (-na-gra) s. f., g.-d. art. tanagrei; pl. tanagre
11. [DOOM 2] *Tanagra (localitate) s. propriu f., g.-d. Tanagrei
12. [DOOM 3] tanagră (statuetă de Tanagra) (desp. -na-gră) s. f., g.-d. art. tanagrei; pl. tanagre
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL