1. [MDA2] tâmpinuș sn [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 134r/10 / Pl: ~uri, ~e / E: tâmpina + -uș] (Îvr) 1-2 Tâmpinare (1-2).
2. [Scriban] tîmpinúș n., pl. e. Dos. Întimpinare.
3. [DLRLV] TÎMPINUȘ s. n. (Mold.) Întâmpinare. Cuget de ... tîmpinușurile a vămășilor duhurilor văzduhului. DOSOFTEI, VS. Etimologie: tîmpina + suf. -uș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL