1. [Șăineanu, ed. VI] tambur-major m. mai marele toboșarilor care merge în fruntea regimentului.
2. [Scriban] *tambúr-major m. (fr. tambour-major, d. tambour, tobă, și major, maĭor, maĭ mare). Subofițer maĭ mare peste toboșarĭ și gorniștĭ (azĭ desființat).
3. [DOOM 3] tambur-major (înv.) s. m., pl. tamburi-majori
4. [DOOM 2] !tambur-major (înv.) s. m., pl. tamburi-majori
5. [IVO-III] tambur-major, tambur-majori.
6. [DAR] tambur-major s.m. (înv.) suboțifer șef peste toboșari și gorniști, care umblau în fruntea regimentului.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL