Definiție și ce înseamnă talofite

1. [DN] TALOFITE s.f.pl. Încrengătură a regnului vegetal care cuprinde plante fără rădăcină, tulpină și frunze, cu corpul format dintr-un tal; (la sg.) plantă din această încrengătură. [Sg. talofită. / < fr. thallophytes, cf. gr. thalos – tal, phyton – plantă].

2. [MDN '00] TALOFITE s. f. pl. plante cu organizație simplă, redusă la un tal, care se înmulțesc prin spori, diviziune sau gameți. (< fr. thallophytes)

3. [DEX '09] TALOFITĂ, talofite, s. f. (La pl.) Încrengătură a regnului vegetal care cuprinde plante inferioare cu corpul vegetativ format dintr-un tal și care se înmulțesc prin spori, prin diviziune sau prin gameți (Thallophyta); (și la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. – Din fr. thallophyte.

4. [MDA2] talofită sf [At: GRECESCU, FL. 10 / Pl: ~te / E: fr thallophytes] 1 (Lpl) Încrengătură a regnului vegetal care cuprinde plante inferioare cu corpul vegetativ format dintr-un tal1 și care se înmulțesc prin spori, prin diviziune sau prin gârneți (Tallophyta). 2 Plantă din încrengătura talofitelor (1).

5. [DEX '98] TALOFITĂ, talofite, s. f. (La pl.) Încrengătură a regnului vegetal care cuprinde plante inferioare cu corpul vegetativ format dintr-un tal și care se înmulțesc prin spori, prin diviziune sau prin gameți (Thallophyta); (și la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. – Din fr. thallophytes.

6. [DLRLC] TALOFITĂ, talofite, s. f. (La pl.) Încrengătură a regnului vegetal care cuprinde plante cu corpul format dintr-un tal; (la sg.) plantă făcînd parte din această încrengătură.

7. [DOOM 3] talofită s. f., g.-d. art. talofitei; pl. talofite

8. [DOOM 2] talofită s. f., g.-d. art. talofitei; pl. talofite

9. [DETS] TALO- „ramură, tal”. ◊ gr. thallos „ramură, lăstar” > fr. thallo-, germ. id., engl. id. > rom. talo-. □ ~clor (v. -clor), s. n., pigment palid-verde prezent la licheni; ~dibionte (v. di-, v. -biont), s. n. pl., plante inferioare la care generația gametofitică este independentă de cea sporofitică; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) cu corpul vegetativ format dintr-un tal și care se înmulțesc prin spori, diviziune sau gameți; ~id (v. -id), adj., asemănător cu un tal; ~monobionte (v. mono-, v. -biont), s. n. pl., plante inferioare la care gametofitul este legat permanent de sporofit; ~spori (v. -spor), s. m. pl., spori formați prin fragmentarea bazipetală sau acropetală a hifelor miceliene; ~terofite (v. tero-1, v. -fit), s. f. pl., formă biologică în care sînt încadrate mixomicetele, ciupercile, algele marine și ferigile anuale.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro