1. [DEX '09] TÂLHĂROI, tâlhăroi, s. m. Augmentativ al lui tâlhar. – Tâlhar + suf. -oi.
2. [MDA2] tâlhăroi, ~oaie smf [At: BUDAI-DELEANU, ap. CADE / V: (reg) tăl~ / Pl: ~ / E: tâlhar + -oi] 1-2 (Pop; aug) Tâlhar (1) (mare) Si: nemernic. 3 (Reg; pex) Haiduc 4 (Fam; cu nuanță de mustrare sau de admirație) Copil poznaș Si: ștrengar.
3. [MDA2] tălhăroi, ~oaie smf vz tâlhăroi
4. [DLRLC] TĂLHĂROI s. m. v. tîlhăroi.
5. [DLRLC] TÎLHĂROI, tîlhăroi, s. m. Augmentativ al lui tîlhar; om ticălos, nemernic. (Atestat în forma tălhăroi) Mă duc să dau jalbă că m-ai bătut în casa d-tale ca un tălhăroi. ALECSANDRI, T. 1544. – Variantă: tălhăroi s. m.
6. [DOOM 3] tâlhăroi s. m., pl. tâlhăroi, art. tâlhăroii
7. [DOOM 2] tâlhăroi s. m., pl. tâlhăroi, art. tâlhăroii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL