1. [MDA2] talaniță1 sf [At: BL V, 174 / Pl: ~țe / E: talan1 + -iță] (Reg) 1 Iapă bătrână Si: mârțoagă. 2 (Dep) Femeie bătrână.
2. [MDA2] talaniță2 sf vz tălaniță
3. [Scriban] talaníță f., pl. e (cp. cu talan. La Cdr. „cp. cu rut. talánnica, femeĭe fericită”). Rar azĭ. Fleoarță. – La Cant. tălániță, în Serbia talaĭmíță. V. țolină, tîrfă, teleleĭcă.
4. [DEX '09] TĂLANIȚĂ, tălanițe, s. f. (Înv.) Femeie de moravuri ușoare. – Et. nec.
5. [MDA2] talainiță sf vz tălaniță
6. [MDA2] tălaichiță sf vz tălaniță
7. [MDA2] tălainiță sf vz tălaniță
8. [MDA2] tălaniță sf, a [At: BIBLIA (1688), 1822/23, 131 / V: (înv) talain~, tal~, ~aichiță, ~ain~, ~lăn~, tolăn~, toln~ sf / Pl: ~țe / E: nct] (Înv) 1-2 (Femeie) de moravuri ușoare Si: curtezană.
9. [MDA2] tălăniță sf vz tălaniță
10. [MDA2] tolăniță sf vz tălaniță
11. [MDA2] tolniță sf vz tălaniță
12. [DEX '98] TĂLANIȚĂ, tălanițe, s. f. (Înv.) Femeie de moravuri ușoare. – Et. nec.
13. [DLRLC] TĂLANIȚĂ, tălanițe, s. f. (Învechit) Femeie de moravuri ușoare. Așa este, dar noi vrem lucru bun, iar nu tălanițe din Scaune. FILIMON, C. 173.
14. [Șăineanu, ed. VI] tălaniță f. prostituată de ultimul rang: o tălaniță de cârciumă FIL. [Origină necunoscută].
15. [Scriban] tălaníță, V. talaniță.
16. [DOOM 3] tălaniță (înv.) s. f., g.-d. art. tălaniței; pl. tălanițe
17. [DOOM 2] tălaniță (înv.) s. f., g.-d. art. tălaniței; pl. tălanițe
18. [DER] talaniță (-țe), s. f. – Tîrfă, prostituată. – Var. înv. tălaniță, talaimiță. Origine incertă. Probabil ar trebui pornit de la gr. sau ngr. θαλαμος „alcov” cf. θαλαμηπόλος „cameristă”, cu suf. -iță sau prin transpoziția suf. gr. -ίσσα. Rut. talánnica, propus ca etimon de Tiktin și Candrea, trebuie să provină din rom.; legătura cu talan (Scriban) este dubioasă. Sec. XVII, înv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL