1. [MDA2] săgnit, ~ă a [At: MANOLACHE DRĂGHICI, I. 50/2 / V: țign~ / Pl: ~iți, ~e / E: săgni] (Reg) 1 (D. cabaline) Care a căpătat o sagnă (1). 2 (Pex; d. cabaline) Rănit2. 3 (D. obiecte de îmbrăcăminte) Care este oarecum murdar.
2. [MDA2] țâgnit, ~ă[1] a vz săgnit
3. [Scriban] țîgnít, V. țicnit și săgnesc.
4. [DAR] săgnit, săgnită, adj. (reg.) 1. (despre cai) care a căpătat o sagnă (rană); rănit. 2. (despre obiecte de îmbrăcăminte) care este murdar; murdărit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL