1. [DEX '09] TACITURN, -Ă, taciturni, -e, adj. Care vorbește puțin, tăcut din fire, închis în sine; posac. – Din fr. taciturne, lat. taciturnus.
2. [MDA2] taciturn, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr taciturne, lat taciturnus] 1 Care vorbește puțin Si: tăcut2 (5). 2 (Rar) Posac.
3. [DEX '98] TACITURN, -Ă, taciturni, -e, adj. Care vorbește puțin, tăcut din fire, închis în sine, posac. – Din fr. taciturne, lat. taciturnus.
4. [DLRLC] TACITURN, -Ă, taciturni, -e, adj. Care vorbește puțin, care este tăcut de felul lui.
5. [DN] TACITURN, -Ă adj. (Liv.) Cu o fire tăcută, tăcut din fire. [Cf. fr. taciturne, it. taciturno, lat. taciturnus].
6. [MDN '00] TACITURN, -Ă adj. care vorbește puțin, tăcut din fire. (< fr. taciturne, lat. taciturnus)
7. [Șăineanu, ed. VI] taciturn a. tăcut din fire, care vorbește puțin sau nu-i place să vorbească: om taciturn.
8. [Scriban] *tacitúrn, -ă adj. (lat. taciturnus). Tăcut, mocnit.
9. [DOOM 3] taciturn adj. m., pl. taciturni; f. taciturnă, pl. taciturne
10. [DOOM 2] taciturn adj. m., pl. taciturni; f. taciturnă, pl. taciturne
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL