1. [MDA2] tabon2 sn vz tabun
2. [Scriban] tabón și tabún n., pl. urĭ și oane (rus. rut. tabún). Est. Cîrd mare de vite duse la tăĭetoare, la ĭarmaroc ș. a.: se buntuluĭa ca bivolu’n tabon! – Tabon în rev. I. Crg. 3, 346. Btș. În Ml. tabon, 1. izlaz; 2. locu cît poate paște un cal priponit.
3. [DEX '09] TABUN, tabunuri, s. n. Sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă); herghelie de cai crescută în libertate, pe pășunile din stepă. ♦ Cireadă de vite; turmă de oi. ♦ (Reg.) Pășune, izlaz. – Din ucr. tabun.
4. [MDA2] tabun sn [At: CUPARENCU, V. 24/28 / V: (reg) ~bon (Pl: ~oane), tambon, tăboi, tăbon / Pl: ~uri / E: tt tabun cf ucr табун] 1 Herghelie de cai sălbatici (din stepă). 2 Sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă). 3 (Mol) Cireadă de vite. 4 (Mol) Turmă mare de oi. 5 (Mol) Ceată mare de oameni. 6 (înv) Grupare de războinici tătari. 7 (înv) Așezare tătărească. 8 (înv) Loc de popas. 9 (Reg) Tabără de care. 10 (Mun; Olt) Pășune. 11 (Reg; prc) Porțiunea din pășune pe care paște un cal priponit.
5. [MDA2] tambon sn vz tabun
6. [MDA2] tăboi sn vz tabun
7. [MDA2] tăbon sn vz tabun
8. [DEX '98] TABUN, tabunuri, s. n. Sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă); herghelie de cai aproape sălbatici, din stepă. ♦ Cireadă de vite; turmă de oi. ♦ (Reg.) Pășune, izlaz. – Din ucr. tabun.
9. [DLRLC] TABUN, tabunuri, s. n. Herghelie de cai aproape sălbatici, din stepă. Poprim aici breazul și dăm în schimb alt cal din tabunul nostru. SADOVEANU, N. P. 96. Să pregătească neîntîrziat cîțiva cai de călărie... dintre cei de tabun. CAMIL PETRESCU, O. II 4. ♦ Cireadă de vite; turmă de oi. ♦ (Regional) Loc de pășune pentru cai, vite sau oi.
10. [Scriban] tabún, V. tabon.
11. [DER] tabon (-oane), s. n. – (Mold.) Turmă, cîrd. – Var. tabun. Pol., rus. tabun (Tiktin).[1]
12. [DE] TABÚN (< ucr., tăt.) s. n. 1. (ZOOT.) Grup de cai ținuți în libertate, pe pășune. 2. Derivat al acidului cianofosforic folosit ca gaz de luptă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL