1. [DEX '09] TABAR, tabare, s. n. Haină largă care se purta în Evul Mediu, peste armură. – Din fr. tabar.
2. [MDA2] tabar s [At: ASACHI, S. L. II, 85 / Pl: ? / E: ngr ταμπάρο, fr tabar] 1 (Îvr) Mantie. 2 Haină largă, purtată în Evul Mediu pe deasupra armurii.
3. [DEX '98] TABAR, tabare, s. n. Haină largă care se purta în evul mediu, deasupra armurii. – Din fr. tabar.
4. [DN] TABAR s.n. (Ist.) Haină medievală care se purta pe deasupra armurii. [< fr. tabar].
5. [MDN '00] TABAR s. n. (în evul mediu) tunică de zale, haină care se purta peste armură. (< fr. tabar)
6. [DOOM 3] tabar (înv.) s. n., pl. tabare
7. [DOOM 2] tabar (înv.) s. n., pl. tabare
8. [DER] tabare (-e), s. f. – Covor. It. tabarro (Capidan, Dacor., IV, 263; REW 8563).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL