Definiție și ce înseamnă tabachere

1. [DEX '09] TABACHERĂ, tabachere, s. f. 1. Cutiuță în care se păstrează tutunul sau țigările. 2. Fereastră mică, înclinată, executată în panta acoperișului unei construcții. [Var.: tabachere s. f.] – Din ngr. tabakéra, it. tabacchiera.

2. [MDA2] tabacheră sf [At: CUGETĂRI II, 43v/20 / V: (reg) ~re (Pl: -ri), (înv) ~achieră, ~achiere, tăbăcherie, (reg) ~atere, tăbăcheră sf tabăchier sn / Pl: ~re / E: ngr ταμπακιέρα, it tabacchiera cf fr tabatière] 1 Cutiuță pentru păstrarea tutunului sau a țigărilor Si: portțigaret, (rar) porttabac, portțigar, (îvr) tabacherniță, (înv) pixis, tăbăcar2 (4), (reg) picsă, toză (1). 2 (Pan) Fereastră mică, înclinată, executată în panta acoperișului unei construcții. 3 (Arg) Cap1 (la om) Si: (arg) cutiuță.

3. [DLRLC] TABACHERĂ, tabachere, s. f. 1. Cutiuță de lemn, de metal, de piele etc., în care se păstrează tutunul sau țigările. Calistrat Bogza se scociorî în chimir, scoase tabachera, o deschise și-și răsuci o țigară groasă. SADOVEANU, B. 255. Îi oferi deschisă frumoasa tabacheră plată de aur. CAMIL PETRESCU, N. 53. Împreună cu basmaua și tabachera am băgat și cartea d-tale în sîn! NEGRUZZI, S. I 223. 2. Fereastră înclinată, executată în panta acoperișului unei construcții. – Pl. și: tabacheri. – Variantă: tabachere (SADOVEANU, O. VIII 14, C. PETRESCU, Î. II 171, CARAGIALE, O. III 148) s. f.

4. [DN] TABACHERĂ s.f. (Arhit.) Ferestruică situată în planul acoperișului, care permite luminarea și aerisirea podului sau a unei mansarde. [După fr. (fenêtre à) tabatière].

5. [MDN '00] TABACHERĂ s. f. 1. cutiuță în care se păstrează tutunul și țigările. 2. ferestruică în planul acoperișului unei construcții care se deschide ca un capac. (< ngr. tabakera, it. tabacchiera)

6. [Șăineanu, ed. VI] tabacheră f. cutioară de tabac. [Serb. TABAKERA].

7. [DEX '09] TABACHERE s. f. v. tabacheră.

8. [MDA2] tabachere sf vz tabacheră

9. [MDA2] tabachieră sf vz tabacheră

10. [MDA2] tabachiere sf vz tabacheră

11. [MDA2] tabatere sf vz tabacheră

12. [MDA2] tabăchier sn vz tabacheră

13. [MDA2] tăbăcheră sf vz tabacheră

14. [MDA2] tăbăcherie sf vz tabacheră

15. [Scriban] tabachére f., pl. ĭ (ngr. tabakiéra, it. tabacchiera, fr. tabatière; rus. tabakérka, pol. tabakiera, -kierka). Cutioară de ținut tutun orĭ țigărĭ. V. chisea 2.

16. [DOOM 3] tabacheră s. f., g.-d. art. tabacherei; pl. tabachere

17. [DOOM 2] tabacheră s. f., art. tabachera, g.-d. art. tabacherei; pl. tabachere

18. [MDO] tabacheră

19. [IVO-III] tabachere, -rea a., -ri pl.

20. [Argou] tabacheră, tabachere s. f. (intl.) ultima persoană dintr-o coadă.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[DE] EIRIK TORVALDSSÖN (TORVALDSEN), supranumit Eric cel Roșu (Raunde) (c. 940-c. 1010), navigator normand (viking). […]
[Șăineanu, ed. VI] Törzburg n. V. Bran. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
1. [Șăineanu, ed. VI] Toscana f. vechea Etruria, regiunea Italiei centrale care se întinde de-alungul […]
[Șăineanu, ed. VI] Toski m. pl. una din diviziunile poporului albanez. Sursă: DEX online sub […]
[Șăineanu, ed. VI] Toulon n. (cit. Tulon), oraș în Franța, pe Mediterana: 106.000 locuitori. Mare […]
[Șăineanu, ed. VI] Toulouse f. (cit. Tuluz), oraș în Franța, pe Garona, vechea capitală a […]
[DE] DA NANG, oraș în E Vietnamului, port la M. Chinei de Sud; 379,7 mii […]
[Șăineanu, ed. VI] Tournefort m. (cit. Turnefort), celebru botanist francez, precursorul lui Lineu (1656-1708). Sursă: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro