1. [DEX '09] TĂBĂCĂRIE, (2) tăbăcării, s. f. 1. Meseria tăbăcarului. 2. Atelierul tăbăcarului sau secție industrială în care se argăsesc pieile. – Tăbăcar + suf. -ie.
2. [MDA2] tăbăcărie2 sf [At: DRLU / Pl: ~ii / E: tabac2 + -ărie] (Îvr) Prăvălie în care se vinde tabac2 (1).
3. [MDA2] tăbăcărie1 sf [At: POLIZU / Pl: (4) ~ii / E: tăbăcar1 + -ie] 1-2 Meseria tăbăcarului1 (1-2) Si: (reg) timărie (1-2), (înv) tăbăcie (1-2), (reg) tăbăcărit (1-2). 3 (Îvr) Negoț cu piei tăbăcite2 (1). 4 Atelier (sau secție industrială) în care se tăbăcesc1 (1) pieile Si: dubălărie, (înv) tăbăcie (3), (îvr) tabalhana, tabana.
4. [DLRLC] TĂBĂCĂRIE, (2) tăbăcării, s. f. 1. Meseria tăbăcarului. La cea din urmă expozițiune universală din Paris, acei care au vizitat-o au putut vedea lucrări de dulgherie, de curelărie, de cizmărie, de tăbăcărie. GHICA, S. 233. 2. Atelierul tăbăcarului, locul unde se argăsesc pieile; dubălărie. Aci încep tăbăcăriile cu coșurile înalte, afumate și curțile mari, întinse. ARDELEANU, D. 9.
5. [DLRM] TĂBĂCĂRIE, (2) tăbăcării, s. f. Meseria tăbăcarului. 2. Atelierul tăbăcarului, locul unde se argăsesc pieile. – Din tăbăcar + suf. -ie.
6. [Șăineanu, ed. VI] tăbăcărie f. meseria tăbăcarului; 2. locul unde se tăbăcesc pieile.
7. [Scriban] tăbăcăríe f. (d. tăbăcar. D. rom. vine sîrb. tabakarija). Locu unde se tăbăcește. Meseria tăbăcaruluĭ.
8. [DOOM 3] tăbăcărie s. f., art. tăbăcăria, g.-d. art. tăbăcăriei; (ateliere) pl. tăbăcării, art. tăbăcăriile (desp. -ri-i-)
9. [DOOM 2] tăbăcărie s. f., art. tăbăcăria, g.-d. art. tăbăcăriei; (ateliere) pl. tăbăcării, art. tăbăcăriile
10. [DE] LACU TĂBĂCĂRIEI, lagună marină situată în N municipiului Constanța, alimentată cu apă dulce din L. Siutghiol; 95 ha. Ad. max.: 6,4 m. Are scurgere spre Marea Neagră. Amenajat pentru agrement.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL