1. [MDA2] cârmâz [At: (a. 1681) HEM 2066 / V: carmuză sf, cărmăz, căr~, cărmuz, ~mus, ~muz, (înv) a~, ~mez, chermes / Pl: nct / E: tc kirmiz] 1 sms (Ent; înv) Insectă originară din Mexic, care trăiește pe o specie de stejar și a cărei femelă depune pe acest arbore gogoși rotunde și roșii (Coccinilla). 2 sm (Bot) Plantă erbacee cu flori mici, de culoare alb spre roz, cu fructe în formă de bobițe mici roșii sau negre, întrebuințate drept colorant (Phytolacca americana). 3 sm (Bot) Hurmuz (Symphoricarpus albus). 4 sn (Șîs chermes mineral) Preparat chimic de antimoniu, întrebuințat în medicină. 5 sn Substanță colorantă roșie extrasă din fructele de cârmâz (2) sau din gogoșile de cârmâz (1) Si: carmin. 6 sn (Îrg) Sirop preparat din cârmâz (2).
2. [MDA2] hurmuz [At: (a. 1669), ap. DA ms / V: hormos, hormoz, hormuz, hozmoz / Pl: (1-2) ~uri, (3) ~zi / E: tc Hurmuz] 1 sn Mărgea de sticlă imitând mărgăritarul. 2 sn (Lpl) Șirag de astfel de mărgele. 3 sm Arbust ornametal cu flori trandafirii și cu fructe bace albe de mărimea cireșelor (Symphoricarpus albus).
3. [DEX '96] HURMUZ, (1) hurmuzuri, s. n., (2) hurmuzi, s. m. 1. S. n. Mărgea de sticlă imitând mărgăritarul; (la pl.) șirag de astfel de mărgele. 2. S. m. Arbust ornamental cu flori trandafirii și cu fructe bace albe de mărimea cireșelor (Symphoricarpus albus). – Din tc. (n. pr.) Hurmuz.
4. [DFL] SYMPHORICARPUS Duham., SIMFORICARPUS fam. Caprifoliaceae. Gen originar din America de. N pînă în Mexic, China; 15 specii, arbuști cu lujeri gri, subțiri, ușor-muchiați, frunze caduce, opuse, scurt-pețiolate, cu marginea întreagă sau slab-lobate. Flori hermafrodite, roșii (caliciu cu 4-5 lacinii, corolă campanulat-infundibuliformă cu 4-5 lobi, 4-5 stamine) dispuse în raceme terminale sau în axa frunzei, rar solitare. Fruct, bacă albă, sferică, cu 2 semințe.
5. [DFL] Symphoricarpus albus (L.) Blake (syn. S. racemosus Michx.). Specie originară din America de N. Înflorește vara. Flori mici, roz (corolă campanulată, în interior roșie-albicioasă, păroasă, în spice sau raceme mici, terminale sau în axa frunzei ovate, eliptice sau rotunjite, cca 4 cm lungime, cu margini întregi sau, cele de pe lujerii lungi, deseori lobate, pe partea superioară verzi-închis, pe cea inferioară verde-albăstrui, pubescente, pețiolate. Tufă pînă la 1 m înălțime, cu lujeri subțiri, erecți, gri, fin-pubescenți. Fructe, bace mari, sferice, albe, moi, cu diametrul de 8-12 cm, în buchete dense, rămâi pe lujer și iarnă.
6. [DFL] Symphoricarpus occidentalis Hook. Specie originară din America de N. înflorește vara. Flori roz, în raceme sau spice. Frunze ovate, pînă la 1,5 m înălțime. Fruct sferic, de mărimea unei cireșe, alb.
7. [DFL] Symphoricarpus orbiculatus Moench. Specie originară din America de N, (syn. S. vulgaris Michx.). Înflorește vara. Flori în spic scurt sau raceme mici în axa frunzei. Frunze rotund-ovate, cca 3 cm lungime, verzi-albăstrui, pubescente pe partea inferioară, verzi-mat pe cea superioară, toamna sînt deseori roșii. Arbust pînă la 2 m înălțime, erect, cu lujeri pubescenți. Fructe roșii-purpur, globuloase.
8. [DFL] Symphoricarpus sinensis Rehd. Specie originară din China, înflorește vara. Flori albe, campanulate, solitare, în axa frunzei. Frunze romboidale sau ovat-eliptice, pe partea inferioară albăstrui, glabre. Lujeri subțiri, roșii-maro. pe o tufă glabră. cca 1,2 m înălțime. Fructe albastre-negre, făinoase, ovate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL