1. [DEX '09] ZVELT, -Ă, zvelți, -te, adj. 1. (Despre corpul oamenilor sau al animalelor) Cu talie subțire; grațios, suplu. ◊ Fig. (Despre zborul păsărilor) Vioi, sprinten, elegant. 2. (Despre obiecte sau părți ale lor) Care se înalță grațios; cu forme armonioase, cu linii suple. – Din fr. svelte, it. svelto.
2. [MDA2] zvelt, ~ă a [At: CR (1839), 1632/3 / S și: (rar) sv~ / Pl: ~lți, ~e / E: it svelto, fr svelte] 1 (D. ființe, pex, d. corpul lor sau d. părți ale corpului lor) Care are talia subțire Si: grațios, suplu. 2 (D. ființe, pex, d. corpul lor sau părți ale corpului lor) Care este bine proporționat Si: grațios, subțiratic, subțire, suplu, (îvr) suleget, (reg) sulednic, șugar, șui8, șuieț. 3 (D. zborul păsărilor) Care se derulează cu repeziciune Si: iute, sprinten. 4 (Pan; d. obiecte, plante sau d. părți ale lor) Care se înalță grațios. 5 (Pan; d. obiecte, plante sau d. părți ale lor) Care are o formă armonioasă, cu linii suple, subțiri.
3. [DEXI] zvelt, -ă adj. 1 (despre ființe, ext., despre corpul lor, despre părți ale corpului lor) Care are talia subțire; care este grațios, mlădios, suplu. Era... înăltuț, foarte zvelt (REBR.). ♦ Fig. (despre zborul păsărilor) Care este vioi, sprinten, elegant. 2 Analog. (despre obiecte, plante sau despre părți ale lor) Care se înalță grațios, cu forme armonioase, cu linii suple, subțiri. În vaze zvelte de cristal... așeza lăcrămioare (CAZ.). • pl. -ți, -te. /<fr. svelte, it. svelto.
4. [DEX '98] ZVELT, -Ă, zvelți, -te, adj. 1. (Despre corpul oamenilor sau al animalelor) Cu talie subțire; grațios, suplu. ♦ Fig. (Despre zborul păsărilor) Vioi, sprinten, elegant. 2. (Despre obiecte sau părți ale lor) Care se înalță grațios; cu forme armonioase, cu linii suple. – Din fr. svelte, it. svelto.
5. [DLRLC] ZVELT, -Ă, zvelți, -te, adj. 1. (Despre corpul oamenilor și al animalelor) Subțire (în talie), suplu, grațios. Înaltă, zveltă, să se ascundă orice domnișoară înaintea ei, mergea nepăsătoare, mîndră în zdrențele ei. AGÎRBICEANU, S. P. 58. Membrele ei zvelte în bluza de catifea neagră, aceeași pălărie cu margini largi pe părul ei blond. EMINESCU, N. 83. [Vînătorul] aduce pe ai săi umeri Pe zvelta căprioară și pe pămînt o-ntinde. La ODOBESCU, S. III 89. ◊ Fig. Palmii risipiți în crînguri, auriți de-a lunei rază, Nalță zveltele lor trunchiuri. EMINESCU, O. I 44. ♦ (Despre obiecte sau părți ale acestora) Care se înalță grațios, cu forme armonioase, cu linii suple. Consola cu picioarele curbe, zvelte, fragile. C. PETRESCU, A. 338. Vasul e de aur virgin, schinteiat cu plăci de nacru, încrustat cu pietre scumpe, Zvelt, dar trainic ca un bronz. MACEDONSKI, O. I 151. ♦ Fig. (Despre zborul păsărilor) Vioi, sprinten, elegant. Zbor zvelt și negru: scrie-ntîia rindunică. STANCU, C. 83.
6. [DLRM] ZVELT, -Ă, zvelți, -te, adj. 1. (Despre corpul oamenilor sau al animalelor) Cu talia subțire; grațios, suplu. 2. (Despre obiecte sau părți ale lor) Care se înalță grațios, cu forme armonioase, cu linii suple. ♦ Fig. (Despre zborul păsărilor) Vioi, sprinten, elegant. – Fr. svelte.
7. [DN] ZVELT, -Ă adj. 1. Mlădiu, subțire (în talie); suplu, grațios. 2. Care se înalță grațios, cu linii suple. ♦ (Fig.; despre zborul păsărilor) Vioi, sprinten, elegant. [Cf. it. svelto, fr. svelte].
8. [MDN '00] ZVELT, -Ă adj. 1. mlădios, subțire (în talie); suplu, grațios. 2. care se înalță grațios, cu linii suple. 3. (fig.; despre zborul păsărilor) vioi, sprinten. (< fr. svelte, it. svelto)
9. [Scriban] *zvélt, -ă adj. (fr. svelte, d. it. svelto, d. svéllere, a zmulge). Înalt și supțire, dar nu lălîŭ: om, trup zvelt.
10. [MDA2] svelt, ~ă a vz zvelt
11. [Șăineanu, ed. VI] svelt a. subțire de talie; fig. palmii ’nalță sveltele lor trunchiuri EM.
12. [DOOM 3] zvelt adj. m., pl. zvelți; f. zveltă, pl. zvelte
13. [DOOM 2] zvelt adj. m., pl. zvelți; f. zveltă, pl. zvelte
14. [MDO] zvelt
15. [IVO-III] svelt, sveltă.
16. [DER] svelt (sveltă), adj. – Suplu. – Mr. sveltu. Fr. svelte, it. sveito, cf. ngr. σβέλτος.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL