1. [MDA2] surugiesc, ~ească a [At: I. GOLESCU, C. / V: (rar) ~gesc / Pl: ~gești / E: surugiu + -ească] 1 (Asr) Care aparține surugiului1 (1). 2 Privitor la surugiu1 (1). 3 (Fig) Grosolan (1).
2. [DLRLC] SURUGIESC, -EASCĂ, surugiești, adj. (Rar) Al surugiului, de surugiu. Harapnic surugiesc. ♦ Fig. Grosolan, trivial, ordinar. Icni pe nerăsuflate un potop de scîrbe, trecînd, de la înjurăturile surugiești, la ocările de precupeață și la blestemele de chivuță. M. I. CARAGIALE, C. 24.
3. [DLRM] SURUGIESC, -EASCĂ, surugiești, adj. (Rar) Care aparține surugiului, privitor la surugiu. ♦ Fig. Grosolan, trivial, ordinar. – Din surugiu + suf. -esc.[1]
4. [Scriban] surugiésc, -iáscă adj. De surugiŭ: bicĭ surugiesc. Fig. Trivial: vorbe surugieștĭ.
5. [MDA2] surugesc, ~ească a vz surugiesc
6. [IVO-III] surugiesc, -giască.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL