1. [MDA2] șurină sf [At: (a. 1725) URICARIUL XIV, 215 / V: (reg) su~, șuli~ / Pl: ~ni, ~ne / E: ns cf șurincă, ucr ширина „lățime”] (Mol) Fâșie îngustă de pământ (arabil).
2. [Scriban] șurínă f., pl. ĭ și e (cp. cu șirincă și cu vsl. širina, lățime, pĭață). Nord. Hliză, curea de moșie. V. șușăniță.
3. [MDA2] șulină sf vz șurină
4. [DAR] șurină, șurini și șurine, s.f. (reg.) fâșie îngustă de pământ arabil.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL