1. [DEX '09] ȘUMENIT, -Ă, șumeniți, -te, adj. (Reg.) Amețit de băutură; cherchelit. – V. șumeni.
2. [MDA2] șumenit, ~ă a [At: LM / Pl: ~iți, ~e / E: șumeni] (Trs) Șumen (1).
3. [DEX '98] ȘUMENIT, -Ă, șumeniți, -e, adj. (Reg.) Amețit de băutură; cherchelit. – V. șumeni.
4. [DEX '09] ȘUMENI, șumenesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se ameți de băutură; a se chercheli. – Din șumen.
5. [MDA2] șumeni vr [At: LB / Pzi: ~nesc / E: șumen] (Reg) A se îmbăta.
6. [DLRLC] ȘUMENI, șumenesc, vb. IV. Refl. (Transilv.) A se ameți de băutură; a se chercheli, a se afuma. Gustînd din cele vinuri scumpe, s-a șumenit și s-a culcat. RETEGANUL, P. II 74.
7. [Scriban] șumănésc v. tr. (d. șumăn). Mold. Trans. Rar. Îmbăt: se șumănise toțĭ. V. desșumenesc.
8. [DOOM 3] șumeni (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă șumenesc, 3 sg. se șumenește, imperf. 1 sg. mă șumeneam; conj. prez. 1 sg. să mă șumenesc, 3 să se șumenească; imper. 2 sg. afirm. șumenește-te; ger. șumenindu-mă
9. [DOOM 2] !șumeni (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se șumenește, imperf. 3 sg. se șumenea; conj. prez. 3 să se șumenească
10. [DAR] șumenit, șumenită, șumeniți, șumenite, adj. (reg.) amețit de băutură; cherchelit, beat.
11. [DRAM 2021] șumenít, -ă, șumeniți, -te, adj. (reg.) Amețit, beat, turmentat. – Din șumeni.
12. [DRAM 2015] șumenit, -ă, șumeniți, -te, adj. – (reg.) Amețit, beat, turmentat. – Din șumeni (DEX, MDA).
13. [DAR] șumeni, șumenesc, vb. IV refl. (reg.) a se ameți de băutură; a se chercheli, a se îmbăta.
14. [DRAM 2021] șumení, v.r. (reg.) A se îmbăta, a se pili: „Închină mamei și tatei, / Doar ei s-or șumeni” (Bârlea, 1924: 87). – Din șuman, șumăn, șumen „beat” (DEX, MDA).
15. [DRAM 2015] șumeni, vb. refl. – (reg.) A se îmbăta, a se pili: „Închină mamei și tatei / Doar ei s-or șumeni” (Bârlea, 1924: 87). – Din șuman, șumăn, șumen „beat” (DEX, MDA).
16. [DRAM] șumeni, vb. refl. – A se îmbăta, a se pili: „Închină mamei și tatei / Doar ei s-or șumeni” (Bârlea 1924: 87). – Din șuman, șumăn „beat”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL