1. [DEX '09] SUGATIVĂ, sugative, adj. (În sintagma) Hârtie sugativă (și substantivat, f.) = hârtie poroasă și groasă, special făcută pentru a suge cerneală; sugătoare. – Suge + suf. -ativă.
2. [MDA2] sugativă sf, a [At: C. PETRESCU, C. V. 147 / Pl: ~ve / E: suge + -ativ] 1-2 (Îs) Hârtie ~ Hârtie groasă, poroasă, care se folosește, de obicei, pentru a absorbi cerneala de pe o suprafață Si: hârtie sugătoare, (îvr) hârtie sugară. 3-4 (D. oameni) (Persoană) care bea mult.
3. [DEX '98] SUGATIVĂ, sugative, adj. (În expr.) Hârtie sugativă (și substantivat, f.) = hârtie poroasă și groasă, special făcută pentru a suge cerneală; sugătoare. – Suge + suf. -ativă.
4. [DLRLC] SUGATIVĂ, sugative, adj. f. (În expr.) Hîrtie sugativă (și substantivat) = un fel de hîrtie groasă, poroasă, special preparată pentru a suge cerneala. Pe urmă nu găsi sugativă. Mai descoperi că cerneala violetă e pe sfîrșite. C. PETRESCU, Î. II 148.
5. [MDN '00] SUGATIVĂ adj. hârtie ~ă (și s. f.) = hârtie groasă și poroasă care suge cerneala. (după it. /carta/ sugante)
6. [DN] SUGATIV, -Ă adj. Care suge, absoarbe; absorbant. ◊ Hîrtie sugativă (și s.f.) = hîrtie poroasă și groasă, care suge cerneala. [Cf. it. (carta) sugante < sugare].
7. [Scriban] *sugatív, -ă adj. Formă greșită fabricată de ignoranți îld. sugător saŭ sugacĭ (Corect și ob. se zice sugătoare, nu sugativă, vorbind de hîrtie, ĭar de bețivĭ, sugacĭ).
8. [DOOM 3] sugativă s. f., g.-d. art. sugativei; pl. sugative
9. [DOOM 2] sugativă1 adj. f., pl. sugative
10. [DOOM 2] *sugativă2 s. f., g.-d. art. sugativei; pl. sugative
11. [Argou] sugativă, sugative s. f. 1. (d. oameni) bețiv, alcoolic. 2. femeie de moravuri ușoare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL