Definiție și ce înseamnă suflețele

1. [Șăineanu, ed. VI] suflețèle n. pl. Bot. 1. Tr. mărgăritărele; 2. (Banat) dedeței.

2. [Scriban] suflețéle f. saŭ n. pl. (d. suflet cu sufixu diminutiv ca și în mărunțele, d. mărunțel saŭ în rocoțele). Trans. Lăcrămĭoare (florĭ). Ban. Dedițeĭ.

3. [DEX '09] SUFLEȚEL, suflețele, s. n. Diminutiv al lui suflet. – Suflet + suf. -el.

4. [MDA2] suflețel [At: ANON. CAR. / Pl: ~e, ( 17, 18) ~ei sm / E: suflet + -el] 1-2 (Șhp) sn Suflet (18) sensibil Si: sufletuț (1-2). 3-4 sn (Fam; îe) Vai de ~ul tău (sau său, lui etc.) Vai de sufletul (24-25) tău. 5 sn (Îvp; fam; la Vc; adesea urmat de un aps) Termen cu care se dezmiardă o persoană dragă. 6-7 sn (Șhp) Suflet (36) sărman. 8 sn (Pop; îe) A fi tot un trup și un ~ A se potrivi din toate punctele de vedere cu cineva. 9 sn (Pop; îae) A fi în armonie perfectă cu cineva. 10 sn (Pop; îae) A fi nedespărțit de cineva. 11 sn (Pop; pex; îae) A se iubi foarte mult. 12-13 sn (Șhp) Suflet (64) (stingher). 14-15 sn (Șhp) Suflet (73) (îndurerat). 16 sn (Mun) Inimă. 17 sf, (rar) sm (Bot; reg, mai ales în Trs; de obicei lpl) Lăcrimioară (Convallaria majalis). 18 sf, (rar) sm (Reg, mai ales în Ban; de obicei lpl) Dediței (1) (Pulsatilla vulgaris).

5. [DLRLC] SUFLEȚEL, suflețele, s. n. Diminutiv al lui suflet. 1. v. suflet (6). Rău mă doare suflețelu, Cînd îmi văd ibovnicelu. HODOȘ, P. P. 136. 2. v. suflet (3). Trage, trage clopoțel Că-ți mai vine-un suflețel. MARIAN, Î. 4. Te iubesc, te sărut, suflețelul meu! NEGRUZZI, S. I 17. Tu Ileană Consinzană, Suflețel fără prihană. ALECSANDRI, P. P. 29. 3. v. suflet (4). Să fim una amîndoi Tot un trup ș-un suflețel. ALECSANDRI, P. P. 345. 4. v. suflet (5). M-aș face un flutur ușor... M-aș pune pe-o floare de crin Să-i beau suflețelul din sîn. EMINESCU, O. IV 5. Ian mănîncă... oleacă de lapte cu mămăligă, de trei zile nu-ți ții suflețelul decît cu apă. CONTEMPORANUL, V. 290.

6. [Scriban] lăcrămĭoáră (oa dift.) f., pl. e (dim. d. lacrămă). Pl. Est. Mărgăritar, o mică plantă erbacee liliacee cu florĭ micĭ albe mirositoare așezate în formă de strugure și cu fructe în formă de bace roșiĭ (convallária majális). – În Trans. suflețele și clopoțele.

7. [DOOM 3] suflețel (desp. su-fle-) s. n., pl. suflețele

8. [DOOM 2] suflețel (su-fle-) s. n., pl. suflețele

9. [DAR] suflețele s.n. pl. (reg.) 1. Mărgăritărele, lăcrimioare. 2. dediței.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SUFISM s. n. Curent în mistica musulmană, apărut în sec. VIII și […]
1. [MDA2] sufist, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: fr soufiste] […]
1. [DEX '09] SUFIT, sufituri, s. n. Ornament de var și nisip, executat în special […]
1. [MDA2] sufitic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: ns cf […]
1. [DEX '09] SUFITĂ1, sufite, s. f. Parte superioară a scenei, amenajată special pentru manevrarea […]
1. [DEX '09] SUFIXA, sufixez, vb. I. Tranz. A adăuga un sufix la o rădăcină […]
1. [MDA2] sufixal, ~ă a [At: PHILIPPIDE, P. 112 / Pl: ~i, ~e / E: […]
1. [DEX '09] SUFIXARE, sufixări, s. f. Acțiunea de a sufixa și rezultatul ei; sufixație. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro