1. [DEX '09] SUCUSIUNE s. f. (Med.) Metodă de punere în evidență a unei cantități de lichid liber amestecat cu un gaz dintr-un organ cavitar prin clătinarea bolnavului. [Pr.: -si-u-] – Din fr. succusion.
2. [MDA2] sucusiune sf [At: DN3 / P: ~si-u~ / Pl: (nob) ~ni / E: fr succussion cf lat succussio] (Med) Metodă de punere în evidență a lichidului amestecat cu un gaz dintr-un organ cavitar prin clătinarea bolnavului.
3. [DN] SUCUSIUNE s.f. (Med.) Metodă de punere în evidență a lichidului amestecat cu un gaz dintr-un organ cavitar prin clătinarea bolnavului. [Pron. -si-u-. / < fr. succussion, cf. lat. succussio].
4. [MDN '00] SUCUSIUNE s. f. metodă de punere în evidență a lichidului amestecat cu un gaz dintr-un organ cavitar prin clătirea bolnavului. (< fr. succussion, lat. succussio)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL