1. [DEX '09] SUBTILIZARE, subtilizări, s. f. Acțiunea de a subtiliza și rezultatul ei. – V. subtiliza.
2. [MDA2] subtilizare sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~zări / E: subtiliza] 1 Rafinare (3). 2 Furt1 (1).
3. [DLRLC] SUBTILIZARE, subtilizări, s. f. Acțiunea de a subtiliza. Treaptă de subtilizare a gîndului și a simțirii. CARAGIALE, T. II 199.
4. [DN] SUBTILIZARE s.f. Acțiunea de a subtiliza și rezultatul ei. [< subtiliza].
5. [DEX '09] SUBTILIZA, subtilizez, vb. I. Tranz. 1. A da subtilitate, rafinament, finețe gândirii, gustului etc.; a face să devină (prea) subtil (1). 2. (Fam.) A lua ceva pe furiș, cu dibăcie, pe nesimțite; a sustrage, a fura, a șterpeli. – Din fr. subtiliser.
6. [MDA2] subtiliza [At: PROT. – POP., N. D. / Pzi: ~zez / E: fr subtiliser] 1 vt (Rar) A rafina. 2 vt (Rar) A face să devină subtil, pătrunzător Si: (rar) a ageri (1). 3 vi A gândi cu multă subtilitate, cu agerime, cu perspicacitate. 4 vt (Fam) A fura (1). 5 vr (Rar) A se transforma.
7. [DEX '98] SUBTILIZA, subtilizez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A da subtilitate, rafinament, finețe gândirii, gustului etc.; a face să devină (prea) subtil (1). 2. (Fam.) A lua ceva pe furiș, cu dibăcie, pe nesimțite; a sustrage, a fura, a șterpeli. – Din fr. subtiliser.
8. [DLRLC] SUBTILIZA, subtilizez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A da subtilitate, rafinament, finețe gîndirii, gustului; a face să devină subtil. 2. (Familiar) A lua ceva pe furiș, cu dibăcie, pe nesimțite; a fura, a șterpeli. Într-adevăr, bijuteriile nu erau pierdute. Rămăseseră în familie. Cu mari precauții, surîzînd, bagatelizînd fapta, înaltul funcționar polițienesc mărturisi cine le subtilizase. EFTIMIU, N. 150.
9. [DN] SUBTILIZA vb. I. 1. tr. A face subtil, fin, pătrunzător. 2. intr. A folosi subtilități, a avea mult rafinament. 3. tr. (Argotic) A face ceva să dispară pe nesimțite; a sustrage, a fura. [< fr. subtiliser].
10. [MDN '00] SUBTILIZA vb. I. tr. 1. a face subtil, fin, pătrunzător. 2. (arg.) a face ceva să dispară pe nesimțite; a sustrage, a fura. II. intr. a folosi subtilități, a avea mult rafinament. (< fr. subtiliser)
11. [Șăineanu, ed. VI] subtilizà v. 1. a face subtil; 2. a raționa cu prea multă subtilitate; 3. fam. a fura.
12. [Scriban] *subtilizéz v. tr. (d. subtil; fr. -liser). Fac subtil: a subtiliza o substanță. Fig. Fam. Fac sâ dispară pe nesimțite, fur: ĭ-a subtilizat portofelu. V. intr. Raționez cu subtilitate: nu trebuĭe să subtilizezi prea mult.
13. [DOOM 3] subtilizare s. f., g.-d. art. subtilizării; pl. subtilizări
14. [DOOM 2] subtilizare s. f., g.-d. art. subtilizării; pl. subtilizări
15. [DOOM 3] subtiliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. subtilizez, 3 subtilizează; conj. prez. 1 sg. să subtilizez, 3 să subtilizeze
16. [DOOM 2] subtiliza (a ~) vb., ind. prez. 3 subtilizează
17. [IVO-III] subtilizez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL