1. [DEX '09] SUBTANGENTĂ, subtangente, s. f. (Mat.) Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și intersecția tangentei la curbă în acest punct cu axa absciselor. – Sub1- + tangentă (după fr. sous-tangente).
2. [MDA2] subtangentă sf [At: STAMATI, D. / Pl: ~te / E: ger Subtangente, fr sous-tangente] Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și intersecția tangentei la curbă în acest punct cu axa absciselor.
3. [DN] SUBTANGENTĂ s.f. (Mat.) Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și de intersecția tangentei la curbă în acel punct cu axa absciselor. [< sub- + tangentă, după fr. sous-tangente].
4. [MDN '00] SUBTANGENTĂ s. f. (mat.) segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și de intersecția tangentei la curbă în acel punct cu axa absciselor. (după fr. sous-tangente)
5. [DOOM 3] subtangentă s. f., g.-d. art. subtangentei; pl. subtangente
6. [DOOM 2] subtangentă s. f., g.-d. art. subtangentei; pl. subtangente
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL