1. [DEX '09] SUBÎNCHIRIA, subînchiriez, vb. I. Tranz. A da cu chirie un imobil sau o parte dintr-un imobil închiriat pe seama sa. ♦ A lua cu chirie de la chiriașul principal o parte dintr-un imobil sau întregul imobil. [Pr.: -ri-a] – Sub1- + închiria (după fr. sous-louer).
2. [MDA2] subînchiria vt [At: BARCIANU / P: ~ri-a / Pzi: ~iez / E: sub1- + închiria] (C. i. imobile sau părți ale acestora deja închiriate) 1 A da cu chirie din ceea ce este închiriat pe seama sa. 2 A lua cu chirie de la chiriașul principal Si: (înv) a subarenda (2).
3. [DLRLC] SUBÎNCHIRIA, subînchiriez, vb. I. Tranz. A da cu chirie un imobil închiriat pe seama sa (sau o parte din el); a lua cu chirie de la chiriașul principal o parte dintr-un imobil sau (mai rar) întregul imobil.
4. [DN] SUBÎNCHIRIA vb. I. tr. A da cu chirie un imobil (sau o parte dintr-un imobil) închiriat pe seama sa. ♦ A închiria o parte dintr-un imobil de la locatarul principal. [Pron. -ri-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < sub- + închiria, după fr. sous-louer].
5. [MDN '00] SUBÎNCHIRIA vb. tr. a da cu chirie (o parte dintr-)un imobil, închiriat pe seama sa. ◊ a închiria o parte dintr-un imobil de la locatarul principal. (după fr. sous-louer)
6. [Șăineanu, ed. VI] subînchirià v. a închiria o parte a casei luată cu chirie.
7. [Scriban] *subînchiriéz v. tr. Închiriez o parte din ceĭa ce am închiriat de la altu.
8. [DOOM 3] subînchiria (a ~) (desp. su-bîn-, -ri-a/sub-în-) vb., ind. prez. 1 sg. subînchiriez (desp. -ri-ez), 3 subînchiriază, 1 pl. subînchiriem; conj. prez. 1 sg. să subînchiriez, 3 să subînchirieze; ger. subînchiriind (desp. -ri-ind)
9. [DOOM 2] !subînchiria (a ~) (su-bîn-, -ri-a/sub-în-) vb., ind. prez. 3 subînchiriază, 1 pl. subînchiriem (-ri-em); conj. prez. 3 să subînchirieze; ger. subînchiriind (-ri-ind)
10. [MDO] subînchiria (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. subînchiriază, 1 pl. subînchiriem, ger. subînchiriind)
11. [IVO-III] subînchiriez, -riază 3, -rieze 3 conj., -riam 1 imp., -riind ger., -riere inf. s.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL