1. [MDA2] subiectivare sf [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1970, nr. 79, 8/3 / Pl: ~vări / E: subiectiva] 1 Prezentare într-un mod personal a unui obiect, a unui fenomen, a unui proces, a unei acțiuni etc.
2. [DN] SUBIECTIVARE s.f. Acțiunea de a subiectiva și rezultatul ei; subiectivizare. [< subiectiva].
3. [DEX '09] SUBIECTIVA, subiectivez, vb. I. Tranz. A prezenta, a înfățișa ceva în felul său personal; a imprima un caracter personal unei acțiuni. – Din fr. subjectiver.
4. [MDA2] subiectiva vt [At: DN2 / Pzi: ~vez / E: fr subjectiver] (Rar) 1 (C. i. obiecte, fenomene, procese, acțiuni etc.) A prezenta într-un mod personal. 2 (C. i. acțiuni, creații etc.) A imprima un caracter personal.
5. [DN] SUBIECTIVA vb. I. tr. A înfățișa, a prezenta (ceva) în felul său personal de a privi; a da un caracter personal; subiectiviza. [Pron. -bi-ec-. / cf. fr. subjectiver].
6. [MDN '00] SUBIECTIVA vb. tr. a înfățișa, a prezenta (ceva) în felul său personal; a da un caracter personal. (< fr. subjectiver)
7. [DOOM 3] subiectiva (a ~) (desp. -biec-) vb., ind. prez. 1 sg. subiectivez, 3 subiectivează; conj. prez. 1 sg. să subiectivez, 3 să subiectiveze
8. [DOOM 2] !subiectiva (a ~) (-biec-) vb., ind. prez. 3 subiectivează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL