1. [DEX '09] STUPILĂ, stupile, s. f. Amorsă specială întrebuințată la tunurile vechi pentru aprinderea încărcăturii de pulbere. – Cf. fr. étoupille.
2. [MDA2] stupilă sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~le / E: ns cf fr étoupille] Dispozitiv de aprindere pentru încărcăturile de pulbere, folosit la încărcăturile de azvârlire ale unor guri de foc.
3. [DLRLC] STUPILĂ, stupile, s. f. Amorsă specială întrebuințată la tunurile vechi pentru aprinderea încărcăturii de pulbere.
4. [MDN '00] STUPILĂ s. f. amorsă specială în trecut la tunuri pentru aprinderea pulberii de azvârlire a proiectilului. (după fr. étoupille)
5. [Scriban] *stupílă f., pl. e (fr. étoupille, d. étoupe, cîlț după fonetizmu rom. și it. V. stupă). Fitil inflamabil saŭ capsă (petiță) cu care se aprindea încărcătura tunurilor de sistema veche.
6. [DOOM 3] stupilă s. f., g.-d. art. stupilei; pl. stupile
7. [DOOM 2] stupilă s. f., g.-d. art. stupilei; pl. stupile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL