1. [DEX '09] STUDENT, -Ă, studenți, -te, s. m. și f. Persoană care urmează cursurile unei universități sau ale unui institut de învățământ superior. – Din it. studente, germ. Student, lat. studens, -ntis.
2. [MDA2] student, ~ă [At: EUSTRATIEVICI, I. 47/18 / V: (rar) ~dinte, (înv) ~dint, șt~, (reg) ~dient, ștudie~ / Pl: ~nți, ~e / E: it studente, ger Student] 1 smf Persoană care urmează cursurile unei universități, ale unui institut de învățământ superior sau, astăzi rar, ale unei școli superioare. 2 smf (Gmî) Elev al unei școli medii. 3 a (Reg; d. oameni) Priceput. 4 a Învățat. 5 a Deștept (5).
3. [DLRLC] STUDENT, -Ă, studenți, -te, s. m. și f. Persoană care urmează cursurile unei universități sau ale unui institut de învățămînt superior. În discuțiile lor, studenta ținea piept cu încăpățînare și eroism. C. PETRESCU, Î. I 21. Și-a reluat camera în care a stat cînd era student, la mătușă-sa Măriuca. REBREANU, R. I 249. Eu am trecut în clasa a patra, iară Budulea Taichii s-a făcut student. SLAVICI, O. I 87. – Variantă: (Transilv.) ștudent, -ă s. m. și f.
4. [DN] STUDENT, -Ă s.m. și f. Cel care urmează cursurile unei facultăți sau ale unui institut de învățămînt superior. [< germ. Student, cf. it. studente].
5. [MDN '00] STUDENT, -Ă s. m. f. cel care urmează cursurile unei instituții de învățământ superior. (< germ. Student, it. studente, lat. studens)
6. [Șăineanu, ed. VI] student m. cel ce urmează cursurile unei școale superioare: student in litere, în medicină.
7. [Scriban] *studént, -ă s. (lat. studens, fr. étudiant). Elev de universitate. V. diac.
8. [MDA2] studient sm vz student
9. [MDA2] studint sm vz student
10. [MDA2] studinte sm vz student
11. [MDA2] ștudent, ~ă smf vz student
12. [DLRLC] ȘTUDENT, -Ă s. m. și f. v. student.
13. [DCR2] student-actor s. m. Actor recrutat dintre studenții la Teatru, sau chiar ai altor institute de învățământ superior ◊ „În «Anna Christie» studenții-actori nu imită pe nimeni.” Cont. 5 II 65 p. 4. ◊ „Remarcăm cu satisfacție numărul mult sporit de studenți-actori care, încă de pe băncile institutului, au fost solicitați și au jucat anul acesta pe scene profesionale sau în filme.” Cont. 16 VII 71 p. 8; v. și I.B. 5 XI 62 p. 2; v. și student-regizor (din student + actor)
14. [DCR2] student-arhitect s. m. Student la Arhitectură ◊ „Organizat de teatrul «Ion Creangă», spectacolul va fi realizat de studenții arhitecți G.T. și D.I.” Cont. 19 VII 68 p. 4. ◊ „T.C., student-arhitect din Cluj.” Săpt. 24 V 74 p. 7 (din student + arhitect)
15. [DCR2] student-club(-bar) s. n. 1968 Club (bar) al studenților v. club-bar (din student + club [+bar]; M. Avram în SCL 3/72 p. 289293)
16. [DCR2] student-regizor s. m. Student la secția de regie a unei instituții de învățământ superior ◊ „Între catedră și scenă. Urmărind o promoție de studenți-regizori.” I.B. 24 IX 69 p. 2. ◊ „Spectacolul – pus în scenă de un student-regizor și încercând să reînvie ceva din verva și puterea de improvizație a «Commediei dell’arte» – a oferit unora dintre tinerii studenți-actori posibilitatea să-și demonstreze din plin capacitatea inventivă.” Sc. 27 VI 75 p. 4; v. și I.B. 15 XI 62 p. 2, Luc. 22 II 75 p. 5; v. și cineclubist (din student + regizor)
17. [DOOM 3] student s. m., pl. studenți
18. [DOOM 2] student s. m., pl. studenți
19. [IVO-III] student.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL