1. [DEX '09] STUCATOR, stucatori, s. m. Meseriaș care execută lucrări de stucatură. [Var.: (înv.) ștucator s. m.] – Din it. stuccatore,[1] fr. stucateur.
2. [MDA2] stucator sm [At: IORGA, B. R. 113 / V: (înv) știu~, șt~ / Pl: ~i / E: it stuccatore, fr stucateur] Meseriaș care execută lucrări de stucatură (1).
3. [DEX '98] STUCATOR, stucatori, s. m. Meseriaș care execută lucrări de stucatură. [Var.: (înv.) ștucator s. m.] – Din it. stuccatore, fr. stucateur.
4. [DN] STUCATOR s.m. Meseriaș care execută lucrări de stucatură. [Cf. fr. stucateur].
5. [MDN '00] STUCATOR s. m. muncitor specializat în lucrări de stucatură. (< it. stuccatore, fr. stucateur)
6. [Scriban] *stucatór m. (it. stuccatore). Lucrător care face stucaturĭ.
7. [DEX '09] ȘTUCATOR s. m. v. stucator.
8. [MDA2] știucator, ~oare smf vz stucator
9. [MDA2] ștucator sm vz stucator
10. [DOOM 3] stucator s. m., pl. stucatori
11. [DOOM 2] stucator s. m., pl. stucatori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL